- Arătați-le elevilor dumneavoastră un jurnal săptămânal de pe internet. Apoi, rugați-i să își facă propriul jurnal cu deșeurile alimentare ale familiei lor pe parcursul săptămânii. Apoi, împărțiți clasa în grupuri mici de trei sau patru persoane. Fiecare grup va discuta despre jurnalul de risipă de alimente al familiei lor și va încerca să își stabilească obiective pentru a nu mai risipi alimente sau pentru a oferi alimente de care nu au nevoie.
Imagine: exemplu de jurnal săptămânal care poate fi adoptat în cazul deșeurilor alimentare.
- După ce ați realizat activitatea 1, reflectați:
-
- Există în jurnalul tău alimente pe care familia ta nu ar trebui să le irosească?
- Poate familia ta să se ofere să împartă alimentele de care nu are nevoie?
- Cum puteți reduce risipa de alimente?
- Credeți că familia dvs. ar putea găsi modalități pentru o mai bună “gestionare a alimentelor”?
- Discutați avantajele reducerii risipei alimentare.
Plasticul este un material important și omniprezent în lumea de astăzi: Are funcții multiple care ne ajută să facem față unei serii de provocări (de exemplu, este ușor, inert, impermeabil, durabil) și, prin urmare, este utilizat pe scară largă, în aplicații care variază de la ambalarea medicamentelor și alimentelor noastre, la materiale de construcții, mașini, avioane etc.
Cu toate acestea, o mare parte din plasticul pe care îl producem astăzi este conceput pentru a fi aruncat după ce a fost folosit o singură dată (de unică folosință). Unele dintre caracteristicile care îi conferă succes comercial – preț, durabilitate și rezistență – contribuie, de asemenea, la faptul că este nepotrivit din punct de vedere ecologic (atunci când este gestionat greșit) și dificil de reciclat. Modul în care sunt produse, consumate și eliminate în prezent materialele plastice, în special cele de unică folosință, are un impact grav asupra mediului. Milioanele de tone de plastic care ajung în fiecare an în oceane și în restul mediului natural reprezintă una dintre cele mai vizibile și mai alarmante probleme, provocând o preocupare publică din ce în ce mai mare.
În întreaga lume, și în special în Europa, este recunoscută nevoia urgentă de a combate poluarea cu plastic, beneficiind în același timp de o abordare circulară. (de exemplu, CE-2018, Directiva privind interzicerea SUPs-2019, etc.). Printre celelalte măsuri identificate pentru a aborda această problemă complexă, educația consumatorilor și a tinerei generații este esențială. Potrivit UNESCO, crearea unei lumi mai durabile necesită ca indivizii, în special tinerii, să devină “factori de schimbare în materie de sustenabilitate” activi, care dețin cunoștințele, competențele, valorile și atitudinile necesare (UNESCO, 2017). Într-adevăr, școlile pot deveni faruri ale sustenabilității, iar elevii lor pot fi promotorii schimbării pentru un stil de viață fără plastic.
Plasteam este un proiect Erasmus care ajută profesorii, elevii, familiile și comunitățile locale să reducă utilizarea obiectelor din plastic În acest sens, proiectul PLASTEAM are ca scop educarea elevilor și a personalului din școlile primare în ceea ce privește consumul, utilizarea și reciclarea responsabilă a materialelor plastice, informându-i cu privire la impactul acestora asupra mediului și oferind activități pedagogice pentru promovarea unui sistem durabil de gestionare a deșeurilor la nivelul școlii.
Trei linii principale au fost importante în acest proiect:
- REcycle: colectarea, sortarea și reciclarea, închizând astfel circuitul de reciclare.
- REmove: contribuiți la curățarea deșeurilor de plastic din mediul înconjurător.
- Cercetare: investiți în cercetare și dezvoltare în domeniul reciclării și al conservării resurselor pentru a găsi soluții inovatoare.
Reflecție
1.Aceasta este o bună practică de examinare a amprentei noastre de plastic pe plaje. Cum ar putea fi aplicate aceste idei în zona dumneavoastră?
2.Ce obiecte din plastic ați putea evita în viața de zi cu zi?
3.Separați-vă clasa în perechi și rugați-i să discute și să ia notițe despre consecințele amprentei noastre de plastic pentru mediu.
Comunitățile durabile sunt durabile din punct de vedere ecologic în ceea ce privește curățenia și eficiența. În al doilea rând, comunitățile durabile sunt rezistente la șocurile sociale, economice și naturale. Ele sunt bine pregătite pentru dezastrele naturale, care cresc în intensitate și frecvență din cauza schimbărilor climatice.
O bună practică în acest domeniu este “Rețeaua orașelor pentru dezvoltare durabilă și economie circulară”, înființată în 2017. Membrii fondatori ai rețelei au fost 30 de municipalități din Grecia și Cipru, Universitatea Tehnică Națională din Atena, Fundația Maniatakeion și Institutul de Mediu și Dezvoltare Durabilă din Cipru. În prezent, SUSTAINABLE CITY numără peste 64 de membri, în timp ce rețeaua este în continuă extindere.
Scopul principal al rețelei este de a sprijini municipalitățile să depună cu succes propuneri pentru a primi finanțare din partea programelor europene și să implementeze și să finalizeze proiectele respective finanțate de UE. SUSTAINABLE CITY suplinește lipsa de know-how în domeniul pregătirii propunerilor și al gestionării proiectelor și, în același timp, dezvoltă o Rețea de cooperare și coordonează toate acțiunile cerute de astfel de programe.
Toate propunerile și proiectele se încadrează în domeniile dezvoltării durabile, sustenabilității, protecției mediului, economiei circulare și gestionării inteligente a energiei.
Reflecție:
Ce acțiuni au fost întreprinse în orașul tău pentru a fi sustenabil?
Faceți un brainstorming de idei pentru a face din orașul vostru unul durabil.
În unele țări au fost înființate rețele de orașe durabile. Dacă ești student din Grecia sau Cipru, poți vizita site-ul web al Rețelei orașelor pentru dezvoltare durabilă și economie circulară și poți afla împreună cu ei dacă orașul tău a aplicat pentru a fi un oraș durabil și care sunt acțiunile pe care primarul le-a întreprins pentru a fi unul durabil.
Dacă sunteți din Italia, puteți afla mai multe despre rețeaua de municipalități durabile (“Comuni Sostenibili”): https://www.comunisostenibili.eu/
Dacă sunteți din alte țări, descoperiți dacă există rețele similare.
