10% din populația lumii trăiește în sărăcie extremă, în scădere de la 36% în 1990. Aceasta înseamnă că o persoană din 10 este extrem de săracă. Jumătate dintre persoanele care trăiesc în sărăcie au vârsta sub 18 ani.
Fără sărăcie
Zero foamete
Potrivit Programului alimentar al ONU (FAO), impactul coronavirusului asupra economiei mondiale a făcut ca o zecime din populația lumii - adică aproximativ 811 milioane de persoane - să fie subnutrită. Comparativ cu 2019, aceasta reprezintă o creștere cu 70 până la 161 de milioane de persoane.
Sănătate şi bunăstare
400 de milioane de oameni au primit dotări mai bune pentru bucătărie între 2010 și 2019, astfel încât să nu fie nevoiți să mai trăiască în fum și poluare cu particule în casă.
Educaţie de calitate
În 2000, 46,8% dintre femeile din regiunea subsahariană erau alfabetizate. Până în 2019, acest procent a crescut la 58,8% la toate grupele de vârstă. Dacă ne referim la cifrele pentru femeile mai tinere, cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, aproape trei din patru femei știu să citească în prezent.
Egalitate de gen
Femeile din lume își fac încet-încet simțită prezența și în politică. În 2016, numărul femeilor din parlamentele lumii a crescut la 23%. În 2006, cifra era de doar 17%. Dar, în ritmul actual, vor mai trece 45 de ani până când femeile și bărbații vor fi reprezentați în mod egal în parlamente.
Apă curată și sanitaţie
Un deficit de 40% din resursele de apă dulce până în 2030, coroborat cu o populație mondială în creștere, face ca lumea să se îndrepte spre o criză globală a apei. Prin urmare, ONU a declarat perioada 2018-2028 Deceniul de acțiune pentru apă, pentru a se asigura că toată lumea are acces la apă curată.
Energie accesibilă și curată
Se estimează că doar 28% dintre unitățile sanitare din Africa Subsahariană au acces la energie electrică sigură, însă energia este extrem de necesară pentru a menține oamenii conectați acasă și pentru a face să funcționeze echipamentele de salvare a vieților din spitale.
În cazul în care spitalele și comunitățile locale nu au acces la energie electrică, acest lucru ar putea amplifica catastrofa umană și ar putea încetini semnificativ redresarea globală.
Muncă decentă și creștere economică
Jumătate din populația lumii nu beneficiază încă de libertatea de asociere și de negociere colectivă. În plus, 152 de milioane de copii sunt încă supuși muncii timpurii, iar 40 de milioane de persoane sunt supuse unei forme sau alteia de muncă forțată.
La nivel mondial, în 2018, aproximativ 64 de milioane de persoane cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani erau șomere, ceea ce reprezintă o rată globală a șomajului de 12,1 % pentru această grupă de vârstă.
Industrie, inovare și infrastructură
La nivel mondial, ponderea locurilor de muncă din industria prelucrătoare în totalul locurilor de muncă a scăzut de la 13,7% în 2019 la 13,1% în 2020.
Inegalități reduse
La nivel global, dreptul la libertate personală nu evoluează într-o direcție pozitivă. Lumea a regresat, de fapt, în acest domeniu. Din 2011, dreptul la libertate personală s-a depreciat în 116 din cele 168 de țări analizate.
Orașe și comunități durabile
Peste 50 % din populația lumii trăiește în orașe. Acestea sunt responsabile pentru aproximativ 70 % din emisiile globale legate de energie. prin urmare, ele se află în prima linie atât în ceea ce privește impactul climatic, cât și tranziția către un viitor durabil pentru toți.
Producție și consum responsabile
Amprenta materială pe cap de locuitor a țărilor în curs de dezvoltare a crescut de la cinci tone metrice în 2000 la nouă tone metrice în 2017, ceea ce reprezintă o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai material.
Pentru toate tipurile de materiale, țările dezvoltate și-au dublat cel puțin amprenta pe cap de locuitor față de țările în curs de dezvoltare. În special, amprenta materială pentru combustibilii fosili.
Acțiune climatică
Dezastrele naturale ucid în medie 60 000 de persoane pe an, la nivel global.
Dezastrele îi afectează cel mai mult pe cei care trăiesc în sărăcie: ratele ridicate ale mortalității tind să se concentreze în țările cu venituri mici și medii, care nu dispun de infrastructura necesară pentru a se proteja și a reacționa la evenimente.
Odată cu consecințele crizei climatice, lumea se va confrunta cu mai multe dezastre naturale și va trebui să se adapteze mai mult la gestionarea riscurilor de dezastre naturale.
Viața acvatică
Hrănirea lumii într-un mod sustenabil este una dintre cele mai urgente provocări ale noastre în următoarele decenii. În fiecare an, lumea produce aproximativ 200 de milioane de tone de pește și fructe de mare. În țările occidentale, 1 din 3 pești capturați se aruncă la gunoi.
Viața terestră
Schimbările în utilizarea terenurilor și utilizarea excesivă a ecosistemelor pot dăuna biodiversității. Păsările sunt sensibile atât la schimbările de mediu induse de om, cât și la cele naturale, ceea ce le face să fie buni indicatori ai sănătății ecosistemelor mai largi.
Pace, justiție și instituții eficiente
“Fără pace nu poate exista dezvoltare durabilă, iar fără dezvoltare durabilă nu putem obține pacea” - Națiunile Unite în prefața ODD.
Este de o importanță fundamentală să punem capăt războiului, dar pacea nu poate fi o soluție de sine stătătoare. ODD 16 se referă, de asemenea, la reducerea tuturor celorlalte forme de violență, inclusiv a celei provenite din crima organizată și din terorism.
Parteneriate pentru realizarea obiectivelor
Din cauza pandemiei COVID-19, se preconizează că economia mondială va scădea brusc, cu 3 %, în 2020, cunoscând cea mai gravă recesiune de la Marea Depresiune (1929) încoace.
Acum mai mult ca oricând este nevoie de o cooperare internațională puternică pentru a se asigura că țările dispun de mijloacele necesare pentru a se redresa în urma pandemiei, pentru a se reconstrui și pentru a atinge Obiectivele de dezvoltare durabilă.
Cât de bine cunoașteți ODD-urile?
Instrumentul de autoreflecție a fost conceput pentru a vă ajuta să reflectați asupra cunoștințelor pe care le aveți cu privire la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) şi vă vor ajuta să va evaluaţi abilităţile de lucru cu cele 17 ODD in activităţile şcolare.
Mai jos veți găsi 28 de sarcini referitoare la predarea SDD-urilor și la învățarea transfrontalieră. Sarcinile sunt grupate în patru (4) secțiuni, după cum urmează:
- Secțiunea A: Sustenabilitatea socială.
- Secțiunea B: Sustenabilitatea economică.
- Secțiunea C: Sustenabilitatea mediului.
- Secțiunea D: Învățarea transfrontalieră și parteneriatul pentru atingerea obiectivelor.
Vă rugăm să evaluați cât de încrezător vă simțiți în ceea ce privește îndeplinirea fiecărei sarcini, alegând de la o stea 
“Nu mă simt deloc încrezător în îndeplinirea acestei sarcini.” până la cinci stele “Mă simt foarte încrezător în îndeplinirea acestei sarcini și cred că aș putea ajuta alte persoane în îndeplinirea ei.”.
În funcție de alegerea fiecărui utilizator, instrumentul este conceput pentru a evalua nivelul de cunoaștere al utilizatorilor, pentru a deschide calea spre formare.
Acesta NU este menit să vă evalueze experiența sau activitatea ca profesor. Se urmărește ca acesta să vă atragă atenția asupra diferitelor aspecte ale ODD-urilor și să vă facă să reflectați asupra modului în care le înțelegeți și cum ați putea lucra cu ele.
Este perfect în regulă să vă situați la fiecare nivel sau să obțineți rezultate diferite în diferite secțiuni. De fapt, este foarte probabil să vă simțiți confortabil să vă ocupați de anumite sarcini (în funcție de preferințele dumneavoastră, de interesele sau de materia pe care o predați) și de altele nu.
După finalizarea procedurii, se obține un raport relevant care indică rezultatele și care este disponibil pentru utilizatori.
Instrumentul de autoreflecție este dezvoltat prin parteneriatul din cadrul proiectului ACT!. Timpul estimat necesar pentru parcurgerea Instrumentului de autoreflecție este de 10-15 minute.
Orice informație furnizată în Instrumentul de autoreflecție este înregistrată în mod anonim și va fi utilizată exclusiv de către proiectul ACT!. Nu vor fi vândute, comercializate sau transferate informațiile personale ale unei persoane către nicio terță parte sau entitate. Proiectul ACT! respectă dreptul la confidențialitate al utilizatorilor instrumentului, în conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal 2016/679/ UE și cu cadrul legal și de reglementare național și european în vigoare pentru protecția datelor cu caracter personal.
